Mutter des Kikaninchens

Some days ago I had the opportunity to appear in the local newspaper, with an interview about a project I worked for from the first season. Now we are at the 8th season and we hope will go on further. I feel so honored to be considered for the effort and enthusiasm I invested in this project all this time.

 Here it is the interview translated into Romanian language for my family and friends from home.

                                   "Mama lui Kikaninchen

Iepurele albastru de pe canalul de televiziune pentru copii, produs de studioul de animație din Halle, Motionworks. Românca Anca Grigoriu dă personajului, cu ajutorul creionului, un caracter inconfundabil.

un articol Nicolas Ottersbach

Halle/MZ – Cu linii delicate Anca Grigoriu îl desenează pe Kikaninchen, aşa numitul iepure albastru de pe canalul de televiziune pentru copii (KiKa- ARD/ZDF). Iară şi iară, desenează urechile lasate, fața drăguța si brațele mult prea scurte, dar numai în termeni generali. Acest stadiu al animației se numeste posing."Și acesta este o indicație pentru animatori care detaliază, mai departe scena", spune Anca Grigoriu. Astfel, fiecare mişcare, fiecare clipire a lui Kikaninchen poartă semnatura ei.

Animatoarea de naționalitate română lucrează pentru studioul de animație Motionworks din Halle. A studiat pictura clasică la Bucureşti şi a lucrat ca artist liber profesionist pentru diverse agenții internaționale.

Una dintre cele mai cunoscute producții la care a luat parte este serialul britanic de animație Mr. Bean. "Am avut acces la casete video cu Rowan Atkinson care interpreta scenele, pentru ca aniamatorii să ştie cum trebuie să se mişte caracterul virtual", spune Anca Grigoriu.

Studiou de animație important

În 1999 ia fiifnță studioul de animație din Halle. Încă de atunci Motionworks era una dintre cele mai mari case creatoare de producție de animație unde au luat nastere "Mullewapp"sau "Aveturile tânărului Marco Polo". Cand este mult de lucru, peste 70 de artişti liber profesionişti şi angajați permanenți stau la mesele de lucru ale studioului din Große Ulrichstraße, situat în mijlcul centrului vechi al orasului Halle. "Limba de birou" este engleza, deoarece aici vin artişti din toata lumea. Din această cauză, Anca Grigoriu vorbeste mai mult în engleză decat în germană. Animatoarei de 42 de ani îi este de ajuns să asculte dialogul lui Kikaninchen pentru a crea apoi desenele. Masa ei de lucru este ordonată iar pe ea sunt situate doua monitoare, dintre care unul este un Cintiq (o tabletă grafică). Pe această tabletă poți desena 100% digital. Atunci când Anca se concentrează pe Kikaninchen totul dispare în jurul ei. Mâna dreaptă se mişcă rapid şi cu acuratețe pe suprafata de lucru, fară a se poticni pe sticla tabletei pentru ca Anca şi-a creat un ajutor neobişnuit: o mănuşa alba de la care sunt tăiate degetul mare, arătătorul şi degetul mijlociu. Bumbacul de pe cantul mâinii este uzat de atâta folosință dar alunecă uşor pe întregul ecran. Cu cele trei degete neacoperite de mănuşă, Anca ține creionul. "Î́n acest fel am o aderență mai bună iar restul mâinii aluncă uşor", spune ea.

Ea lucrează la tabletă in jur de opt ore in fiecare zi. Când un proiect trebuie terminat mai repede, atuci poate lucra şi mai mult. Putem presupune că ar putea face bătături la mână dacă nu ar purta mănuşa. Anca Grigoriu desenează pe hârtie foarte rar sau deloc pentru că în studio totul este digital.

De la primele desene ale animație 3D până la compositing este un volum prea mare de date pentru rețeaua internă de internet. De aceea, in studio există o cameră pentru servere dotată cu cele mai puternice calculatoare.

Î́nainte ca Anca să se apuce să-l anime pe Kikaninchen mai sunt multe alte stadii de lucru. Clientul trimite conținutul proiectului, o planificare detaliată a lucrului şi un decupaj regizoral, care trebuie luate în considerare. Special la acest proiect, este faptul că Kikaninchen nu este numai animat ci se şi filmează cu doi actori (moderatori). Filmările au loc în studioul cinematografic din Erfurt unde este întotdeauna prezent un angajat al studioului Motionworks. "Acest regizor de platou indică ce şi cum să joace actorii, în aşa fel încat să se îmbine perfect cu aniamția 3D", ne lămureşte Robert Zapke, supervizorul proiectului. După aceea scenele merg la montaj şi sunt pregătite pentru posing. Anca Grigoriu cunoaşte cu exactitate modul în care Kikaninchen se poate mişca. Când este fericit sau entuziasmat, îşi ridică urechile pluşate. Când acestea sunt lăsate pe spate, Kikaninchen este deprimat.

"Limbajul corporal trebuie să fie uşor de înțeles pentru copii", spune ea. Ca animator, eşti ca un actor care dă viață personajului. "Cu ajutorul acestei profesiuni mă pot exprima şi deşfăsura în fața unei audiențe numeroase, cu toate că de felul meu sunt o persoană timidă", spune ea.

Câteodată acest lucru nu este atât de uşor deoarece fiecare caracter are particularitățile lui. În interiorul personajului exită un schelet digital care permite doar anumite mişcări. De exemplu Kikaninchen are mâini foarte scurte. " Normal că nu putem să-i deformăm mâinile lunginu-le foarte mult", spune Anca. De aceea Kikaninchen nu-şi poate scărpina nasul cu uşurință fără a-şi înclina capul. " Este distractiv şi interesant să cauți soluții pentru astfel de probleme", spune ea.

Fiecare secundă de film are 50 de cadre care trebuiesc animate. Deşi computerul uşurează munca animatorului, mai rămâne destul lucru de făcut manual. Prin urmare o persoană creeaza pe lună, în funcție de abilități, între 8 şi 40 de secunde de animație. "Proiectele mai mari necesită o echipa numeroasă, prin urmare acestea nu sunt făcute în întregime aici, în Halle", spune directorul executiv al studioului Motionworks, Tony Loeser. Atunci există o colaborare cu alte studiouri care se susțin reciproc. Uneori chiar cu studiouri din lumea întreaga.

Anca Grigoriu spune că în Halle are posibilitați noi de exprimare.

"Animația germană este cunoscută pentru calitatea ei superioară, aşa că încercăm să facem cât mai mult cu putință, aici în studio", spune Tony Loeser. Și, de aceea, Anca Grigoriu a venit la Halle."

As soon as my colleagues had seen the newspaper, many jokes had been made about the title of the interview. Therefore I decided to continue myself on this path. My first illustration is done and it will be followed by many others.

No_01